Sab : Ce poti face intr-o duminica in care esti tintuit in Bucuresti?
… habar nu am!
Insa noi( eu, Gump, Dan si Marius) am hotarat sa ne plimbam un pic cu bicla pana la Cernica unde auzisem ca sunt niste trasee frumoase prin padure. Nu am fost noi asa matinali ca pe munte, asa ca am reusit sa ne adunam abea pe la ora 2 in parcarea de la Cora. Asteptandu-l pe Marius, am intrat si prin magazin, unde am primit priviri uimite si rasete infundate de la oamenii care se uitau la colantii lui Dan. Niste ignoranti am zis!
Din pacate rautatea oamenilor nu avea sa se rezume doar la niste rasete, caci ajungand inapoi la biciclete, observam ca a mea avea pana pe roata din fata. Am presupus ca am spart-o eu, desi era destul de ciudat sa se desumfle total in 15 minute. Surpriza a venit cand am schimbat camera, dupa lungi chinuri, si adaptari ale unor chei care normal ca nu se potriveau. Eu ma uitam cu mandrie la cei 3 baieti care lucrau de zor la bicicleta mea, si ma tot intrebam daca vom mai ajunge pana la urma pana la Cernica. Pana la urma cand scot ei camera, observa ca nu era sparta si concluzia a fost ca un binevoitor probabil a vrut sa imi faca o gluma proasta. O ora jumatate pierduta degeaba. Dar am ras pe saturate.
Ei si am reusit sa plecam. Prima impresie a fost lasata de catre gratarele care nu incetau sa sfaraie in jurul lacului. Ne-am prins imediat ca nu e de noi acolo. Am pornit spre manastire, in curtea careia am si intrat, nestiind exact unde sunt traseele alea despre care auzisem. Noroc ca am intalnit niste baieti echipati cu niste bicle „nici una sub 40 mil” vorba lui Marius, dar suficient de draguti incat sa ne indrume catre padurea de vizavi de manastire. „Asta daca va descurcati un pic cu orientarea. Desi cu furcile alea…..doar daca mergeti incet”. Am zambit multimitor si am pornit catre aventura !
Mare aventura nu a fost, decat pentru noi astia din spatele lui Gump care a trebuit sa ii inghitim praful ! El a fost oricum castigatorul premiului pentru cel mai curajos biker ! Mai ales cu furca aia!
Am strabatut un drum destul de accidentat prin padure, unii cu viteza, altii (eu) mai incetisor. Ideea e ca ne-am simtit bine, si am reusit sa facem miscare intr-un loc placut, si un pic mai ferit de gratare. Totusi vorbeam cu Gump ca am fi gasit paduri mult mai frumoase si ingrijite.
Cam nedumeriti despre ce cautam acolo
Echipa (fara Marius care e pozar)
Gump pedaland spre lac
Dan
Gump.Eu ii soptesc la ureche lui Sab ca am vazut ca i-a placut mult .Si ca o sa mai iesim la pedale spontane printre santurile din paduri, bolovani , rampe fiindca a fost chiar misto.
Vreau insa mai mult sa-mi aduc aminte de DAN. O imagine oarecare ar fi:eu cu Sab si cu Dan ne plimbam prin cora si ne uitam la oameni. Iar oamenii reactionau ciudat. Copii se intorceau cu ochii spre parinti,tipii care treceau pe langa Dan se uitau pe furis , ca baietii ,iar pe tipe le bufnea un ras….de radeam si noi 5 minute dupa ce le vedeam reactia.
Relaxare totala in schimb la manastirea Cernica unde maicutele se uitau intelegatoare iar enoriasii cuminti, fara sa li se miste vreun muschi pe fata musteau un gand ca Antihristu cu siguranta e pe aproape.
octombrie 1, 2010 la 3:13 pm
Bai puteti sa ziceti voi ce vreti de Dan,mai putin ca nu a fost original.Pe langa el,voi ati aratat de-a dreptul banal si conventional.:D
octombrie 7, 2010 la 7:14 pm
Hehehe, trantesc postarea voastra pe blogul meu. Sabina a scris excelent
octombrie 21, 2010 la 2:22 pm
@lavinia: savoarea zilei a fost Dan,asta-i clar.fara el era o iesire banala:)