Gump. Ajunsi la balea cascada week-endul trecut pe la ora 10, intelegem situatia spre care alergasem grabititi ,asa ca incep sa-i expun lui Matei teoria mea in care majoritatea initiativelor bune ale romanilor sfarsesc inecate-n bere pe-o bordura de trotuar.Si uitandu-ne la cei 25-30 de oameni din fata noastra si la telecabina care se tot intorcea din cauza vantului, Alex se apuca de citit in contradictie cu suflul poporului iar eu cu Matei adulmecam rapid oportunitatea si dam drumu la prima bere.Eh si cu rabdare , tigari si bere cele trei argumente specifice sportului romanesc la ora doua am urcat cu prima si ultima telecabina din programul si tariful oficial.
Atmosfera de pe platou era dominata de lumea putina , in mare parte partizanii hotelului si -ai bisericii de gheata oameni avand expresia fetei personajelor din Stalker , privind de parca n-ar fi fost acolo, impersonal,atmosfera ce mi-a dat de inteles ca e una din zilele cand zeii lipsesc.Stapanii Liniilor taiate agresiv din nori si-ai dropurilor uriase au lasat naibii echipamentul in rastel si au preferat probabil un ceai aromat langa mangaierea calda a iubitei.
Urcand in saua Doameni prin tot felu de urme inghetate ne-am intalnit cu 2 skiori si mai sus cu alti 3. Si acestia au fost skiorii pe care i-am vazut in actiune in tot acest week-end.Prima zi de snowboard a inceput abia pe la ora trei si s-a sfarsit rapid dupa 2 urcari in saua doamnei si cu doua coborari intr-o zapada frumoasa acoperita de o crusta inselatoare . Mi-a placut mult prima coborare spre lacul doamnei , mi-a adus aminte de bucuria de a aluneca , fara nici o grija , fara nici o regula.
Sfarsitul zilei primei zile l-am consumat la cabana balea, o seara asezata si lunga cum demult n-am mai avut cu nu stiu cate beri si nu stiu cate povesti ,seara ce mi-a mers direct la suflet.Apropo : decorul kitsch al restaurantului de la balea a fost salvat doar de un delicios cremsnit. Au un cremsnit cu foi multe a la bunica …da sa nu ma pierd in detalii va spun doar ca la intoarcere ,ramas numai cu Matei, din cauza cetii am avut dificultati sa ajungem la refugiu.
Iar a doua zi :Capra!Coborarea din saua Capra o dorinta veche si mult visata .Urcarea insa m-a pregatit pentru coborare. Ajunsi in sea dupa ultimii 20-30 m destul de tricky plini de gheata la suprafata care se spargea cu greu , ne-a intampinat Alex si un vant puternic si uscat ce a inceput sa ma invarta ,sa-mi ia gandurile si sa le imprime cu apasare o nuanta colapsant-maronie. Cu putin noroc insa am plecat la timp din sea pana ca ceata sa invadeze tot platoul.Usor si cu Matei in avangarda am dat o frunza cinstita pana am iesit din gheata lucie. Au urmat cateva viraje chinuite pana am facut traversarea intr-un culoar din stanga cu o inclinatie frumoasa cu zapada multa si-o crusta de bun simt. Cateva viraje pana jos si -am ramas cu ochii pe linia de coborare…fusese nemaipomenit pentru mine.
L-am asteptat pe Alex sa vina , el continuandu-si drumul pe vanatoarea lui Buteanu ,la o ciorba si cu ochii pe geamul de la paltinul privind lung la culoarul de coborare.Fiind multa ceata insa n-am mai vazut mare lucru , iar retragerea spre masina a consemnat si una din cele mai proaste decizii luate de mine . Pe la 4 jumate am plecat si- am preferat sa nu iau telecabina , sperand ca daca ceata va disparea macar pentru 10 min voi putea ajunge in 5 min jos la cascada. Insa nu a fost asa , vizibilitatea varia undeva intre 2 si 7m astfel ca am coborat mult numai pe transfagarasan fiind prea riscant sa incerc pe sub firul telecabinei pe snowboard ,avand in vedere ca orice bolovan sau stanca il vedeam abia cand eram la 2-3m de el riscand in orice moment sa cad intr-o groapa sau sa ma infig intr-o piatra acoperita de un praf zapada. In plus ca sa-mi fie esecul si mai mare pe placa nu alunecam pe transfagarasan , panta fiind prea mica si ramanand impotmolit in zapada. Un drum de 14km pe care l-am facut in mare parte in booti , noroc cu niste urme batute pe soare care au scurtat mult din drum.Matei si cu Alex m-au asteptat mult tot drumul si ei, pe skiuri putand aluneca usor ,ar fi ajuns mult mai repede .Iar daca Sab ar fi fost cu mine n-as fi luat dezicia asta proasta.
La 9 :30 PM am ajuns si eu la masina bucuros ca dupa ce am injurat intr-una tot drumul am avut o iesire cu cateva coborari frumoase , fara nici o accidentare ceea ce-i mai important , cu voie buna si mult umor .La doua datorita fratelui Matei ma intindeam in pat spunandu-mi cu voce tare: CAND E CEATA LUATI TELECABINA!MEREU!
in prima zi vremea boema ne-a oferit numai piscuri insorite
a doua zi insa ceata a acaparat tot obiectivul.
Si-n incheiere o perspectiva cu actiunea din Capra, prin obiectivul lui Matei.
calatorie cu nebunie 